Noua tastatură românească
Scris: 24 Noiembrie 2003 00:32
From: Skippy
To: Cristian Secară
Date: Sat, 22 Nov 2003 03:14:45 +0200
Subject: Noua tastatură românească
Cosmin Ghinea a retrimis pe I-p-A mesajul referitor la întâlnirea dedicată finalizării proiectului de tastatură românească. Din păcate nu voi putea fi prezent, dar aș dori pe această cale să vă comunic părerea mea, în speranța că o veți găsi folositoare.
Sinteza recomandării mele:
Sper că aranjamentul de taste prezentat în figuri nu face parte din standard, ci doar efectul tastelor e tratat. Există multe variante de tastaturi, chiar între cele cu același număr de taste, nu văd cum ar putea ajuta impunerea unui anumit amplasament. Dimpotrivă, ar putea fi un aspect negativ: tastatura este foarte importantă și orice utilizator de calculator a acordat cu siguranță cel puțin un timp de reflecție amplasamentului, sau chiar a ajuns să-și cumpere o anumită tastatură pe baza acestui acestui criteriu.
Modificarea sensului primar al tastelor va duce și la dificultăți de natură tehnică. Varianta 2 permite realizarea (fizică) de tastaturi românești prin simpla pictare suplimentară a unor taste; varianta 1 se abate fundamental de la modul de funcționare clasic. A trece pe modul de funcționare românesc ar înceta a mai fi doar o preferință; ar implica hardware diferit.
Am fost întotdeauna de părere că orice modificări de funcționalitate specifice unei anumite limbi ar trebui să lase neatinsă funcționalitatea comună standardului (prin tradiție, dacă nu prin convenție) specific "clasicei" tastaturi americane pe care o cunoaștem prea bine. Numai în acest fel se poate ajunge la modificări flexibile și care vor permite unui utilizator german să folosească o tastatură românească (sau invers) printr-o simplă ajustare de preferințe software. Un exemplu negativ sunt francezii, a căror obsesie a produs o tastatură cu diferențe majore față de cea tradițională americană și care este practic nefolosibilă de către publicul ne-francofon.
Dispunerea DVORAK face o pledoarie interesantă punctului meu de vedere: dacă proiectul acesta va avea grijă să modifice doar prin adăugiri funcționalitatea (folosind taste bine-cunoscute) atunci el va putea fi aplicat și pe DVORAK foarte ușor.
În legătură cu noile semne care se doresc adăugate: unele dintre ele sunt specifice limbii române și prin urmare fac parte în mod firesc din noul standard. Altele sunt extrem de necesare datorită conjuncturii socio-culturale (semnul euro).
Restul însă sunt alese arbitrar și nu văd rostul prezenței lor. Semnul de grad (Celsius), plus/minus, miu, ori (x) sunt semne care țin de diverse discipline sau meserii (diferite!). De ce tocmai acestea? În matematică se folosesc multe alte caractere grecești; în fizică există extrem de multe simboluri; nu mai vorbesc de alte discipline. A le alege pe acestea ca fiind mai importante este un fapt extrem de arbitrar.
Semnele de copyright, de marcă înregistrată, de asemenea, țin de o ramură aparte; există și altele cum ar fi TM sau (P), cu ele ce facem?
Utilizatorii care au nevoie de semne exotice în mod frecvent utilizează oricum deja soluții software dedicate (LaTeX, editoare de ecuații, tabele de simboluri, MathML, ș.a.) care depășesc cu mult posibilitățile pe care le poate oferi o tastatură. Atrag de altfel atenția și asupra lui non-breaking space, care este un concept specific anumitor medii de tehnoredactare și majoritatea procesoarelor de text au deja implementată o combinație proprie de taste sau o secvența markup pentru el. Același lucru este valabil pentru cele două bare (cunoscute ca medium-dash și narrow-dash și tratate deja corespunzător acolo unde este nevoie de ele).
Poate vă este cunoscută situația existentă la jumătatea secolului în facultățile americane, când lipsa unui standard în proaspăt apăruta industrie informatică și folosirea în medii preponderent academice a dus la apariția de tastaturi de coșmar, care puteau produce mii de semne folosind până la șapte taste "Shift" simultan sau care necesitau la un moment dat apăsarea tastei finale cu nasul(!) deoarece era singura metodă fizic posibilă pentru respectiva combinație.
Vă rog să nu uitați de scopul acestui proiect: semnele specifice românești; a introduce semne în afara acestui scop mi se pare o deviere de la subiect care nu poate duce la nimic bun. Între o deviere fără un final previzibil și un scop clar îl prefer pe cel din urmă.
Un exemplu pilduitor, după părerea mea: japoneza conține, după cum probabil știți, trei alfabete, două fonetice de câteva zeci de semne și unul bazat pe mii de ideograme, la care se adaugă alfabetul latin.
Tastaturile japoneze reușesc să le ofere pe toate utilizatorilor modificînd suprinzător de puțin tastatura clasică americană QWERTY. Au reușit să nu adauge decât trei taste! Dacă ei pot, sper că pentru cele câteva semne ale noastre putem și noi, și asta fără să adaugăm trei taste noi.
Închei atrăgându-vă atenția asupra impactului negativ al variantei 1 asupra utilizatorilor de Linux/UNIX (cât și asupra tastaturii tradiționale americane). Este afectat semnul tilda, care este foarte important în acest mediu, și este ignorat standardul românesc folosit de acești utilizatori de mult timp (tastele QASTI). Sunt afectate multe alte taste foarte des folosite de un utilizator tipic Linux (aproape toate cele marcat cu roșu în partea dreaptă a figurii).
--
Skippy - Romanian Web Developers - http://ROWD.ORG
To: Cristian Secară
Date: Sat, 22 Nov 2003 03:14:45 +0200
Subject: Noua tastatură românească
Cosmin Ghinea a retrimis pe I-p-A mesajul referitor la întâlnirea dedicată finalizării proiectului de tastatură românească. Din păcate nu voi putea fi prezent, dar aș dori pe această cale să vă comunic părerea mea, în speranța că o veți găsi folositoare.
Sinteza recomandării mele:
- absolut nici un fel de modificări ale structurii tastaturii (cum ar fi butoane noi);
- modificările să fie adăugiri, nu schimbări; până acum cam orice tastă din standardul clasic american a ajuns să fie esențială prin vreun program undeva;
- setul de adăugiri să se restrângă la caractere specifice românești și semnul euro, nu și notații matematice sau cu alte proveniențe
Sper că aranjamentul de taste prezentat în figuri nu face parte din standard, ci doar efectul tastelor e tratat. Există multe variante de tastaturi, chiar între cele cu același număr de taste, nu văd cum ar putea ajuta impunerea unui anumit amplasament. Dimpotrivă, ar putea fi un aspect negativ: tastatura este foarte importantă și orice utilizator de calculator a acordat cu siguranță cel puțin un timp de reflecție amplasamentului, sau chiar a ajuns să-și cumpere o anumită tastatură pe baza acestui acestui criteriu.
Modificarea sensului primar al tastelor va duce și la dificultăți de natură tehnică. Varianta 2 permite realizarea (fizică) de tastaturi românești prin simpla pictare suplimentară a unor taste; varianta 1 se abate fundamental de la modul de funcționare clasic. A trece pe modul de funcționare românesc ar înceta a mai fi doar o preferință; ar implica hardware diferit.
Am fost întotdeauna de părere că orice modificări de funcționalitate specifice unei anumite limbi ar trebui să lase neatinsă funcționalitatea comună standardului (prin tradiție, dacă nu prin convenție) specific "clasicei" tastaturi americane pe care o cunoaștem prea bine. Numai în acest fel se poate ajunge la modificări flexibile și care vor permite unui utilizator german să folosească o tastatură românească (sau invers) printr-o simplă ajustare de preferințe software. Un exemplu negativ sunt francezii, a căror obsesie a produs o tastatură cu diferențe majore față de cea tradițională americană și care este practic nefolosibilă de către publicul ne-francofon.
Dispunerea DVORAK face o pledoarie interesantă punctului meu de vedere: dacă proiectul acesta va avea grijă să modifice doar prin adăugiri funcționalitatea (folosind taste bine-cunoscute) atunci el va putea fi aplicat și pe DVORAK foarte ușor.
În legătură cu noile semne care se doresc adăugate: unele dintre ele sunt specifice limbii române și prin urmare fac parte în mod firesc din noul standard. Altele sunt extrem de necesare datorită conjuncturii socio-culturale (semnul euro).
Restul însă sunt alese arbitrar și nu văd rostul prezenței lor. Semnul de grad (Celsius), plus/minus, miu, ori (x) sunt semne care țin de diverse discipline sau meserii (diferite!). De ce tocmai acestea? În matematică se folosesc multe alte caractere grecești; în fizică există extrem de multe simboluri; nu mai vorbesc de alte discipline. A le alege pe acestea ca fiind mai importante este un fapt extrem de arbitrar.
Semnele de copyright, de marcă înregistrată, de asemenea, țin de o ramură aparte; există și altele cum ar fi TM sau (P), cu ele ce facem?
Utilizatorii care au nevoie de semne exotice în mod frecvent utilizează oricum deja soluții software dedicate (LaTeX, editoare de ecuații, tabele de simboluri, MathML, ș.a.) care depășesc cu mult posibilitățile pe care le poate oferi o tastatură. Atrag de altfel atenția și asupra lui non-breaking space, care este un concept specific anumitor medii de tehnoredactare și majoritatea procesoarelor de text au deja implementată o combinație proprie de taste sau o secvența markup pentru el. Același lucru este valabil pentru cele două bare (cunoscute ca medium-dash și narrow-dash și tratate deja corespunzător acolo unde este nevoie de ele).
Poate vă este cunoscută situația existentă la jumătatea secolului în facultățile americane, când lipsa unui standard în proaspăt apăruta industrie informatică și folosirea în medii preponderent academice a dus la apariția de tastaturi de coșmar, care puteau produce mii de semne folosind până la șapte taste "Shift" simultan sau care necesitau la un moment dat apăsarea tastei finale cu nasul(!) deoarece era singura metodă fizic posibilă pentru respectiva combinație.
Vă rog să nu uitați de scopul acestui proiect: semnele specifice românești; a introduce semne în afara acestui scop mi se pare o deviere de la subiect care nu poate duce la nimic bun. Între o deviere fără un final previzibil și un scop clar îl prefer pe cel din urmă.
Un exemplu pilduitor, după părerea mea: japoneza conține, după cum probabil știți, trei alfabete, două fonetice de câteva zeci de semne și unul bazat pe mii de ideograme, la care se adaugă alfabetul latin.
Tastaturile japoneze reușesc să le ofere pe toate utilizatorilor modificînd suprinzător de puțin tastatura clasică americană QWERTY. Au reușit să nu adauge decât trei taste! Dacă ei pot, sper că pentru cele câteva semne ale noastre putem și noi, și asta fără să adaugăm trei taste noi.
Închei atrăgându-vă atenția asupra impactului negativ al variantei 1 asupra utilizatorilor de Linux/UNIX (cât și asupra tastaturii tradiționale americane). Este afectat semnul tilda, care este foarte important în acest mediu, și este ignorat standardul românesc folosit de acești utilizatori de mult timp (tastele QASTI). Sunt afectate multe alte taste foarte des folosite de un utilizator tipic Linux (aproape toate cele marcat cu roșu în partea dreaptă a figurii).
--
Skippy - Romanian Web Developers - http://ROWD.ORG