Articol publicat în revista NetReport nr.128 din luna mai 2003
Standarde necunoscute, standarde ignorate: tastatura românească pentru calculatoarele de tip PC
Credeţi sau nu, în România există deja un standard naţional cu privire la tastatura de calculator. Este vorba despre standardul SR-13392/1998 ale cărui specificaţii se pot obţine de la ASRO.
Acest standard nu are nicio legătură cu configuraţia de tastatură românească cunoscută de utilizatorii sistemului de operare Windows.
Datorită faptului că acest standard a apărut (foarte) tîrziu, situaţia este anormală: standardul a trebuit şi trebuie în continuare să ţină cont de situaţia reală, nu situaţia reală trebuie să ţină cont de standard.
Cu toate acestea prezenţa acestui standard este necesară şi, în funcţie de cum este conceput, el poate fi cu adevărat util domeniului TI românesc.
Standardul SR-13392 trebuie însă revizuit, deoarece în forma lui actuală satisface cerinţele unei categorii restrînse de utilizatori de calculatoare.
Acesta este scopul acestui articol: prezintă o propunere de revizuire a standardului SR-13392.
Orice comentariu asupra problemelor şi soluţiilor descrise aici este binevenit. Punctele de vedere pot fi exprimate pe forumul dedicat subiectului tastaturii româneşti, aflat la adresa http://www.secarica.ro/forum.
1. Index:
2. Puncte de plecare
2.1. Realităţi
- majoritatea utilizatorilor de calculatoare din România au deja o tastatură de tipul US English
- majoritatea tastaturilor care pot fi achiziţionate din magazinele din România sunt de tipul US English
- o parte a actualilor utilizatori de calculatoare şi-ar dori ca pe tastatura lor să nu se schimbe absolut nimic, fără însă a refuza ideea de a folosi caracterele româneşti cu diacritice
- o parte a actualilor utilizatori de calculatoare ar accepta cel mult o modificare minimală a tastaturii cu care s-au obişnuit, cu scopul de a putea scrie cu caractere româneşti cu diacritice
- o parte a actualilor utilizatori de calculatoare ar accepta orice modificare a tastaturii, cu scopul de a putea scrie cu caractere româneşti cu diacritice
- există o categorie impresionantă a potenţialilor şi/sau viitorilor utilizatori de calculatoare care va lua de bună tastatura care va fi pusă în faţa lor la momentul respectiv, indiferent care ar fi aceea
- orice imperfecţiune de aranjare a caracterelor pe o tastatură românească va conduce automat la refuzul utilizatorilor de a mai folosi respectiva tastatură, implicit la imposibilitatea accesării caracterelor româneşti cu diacritice
- o parte a utilizatorilor sistemului de operare Windows s-au obişnuit cu prezenţa caracterelor ă â î ş ţ pe locul semnelor [ \ ] ; ’
- o parte a utilizatorilor sistemelor de operare Linux/FreeBSD s-au obişnuit cu combinaţia AltGr+a=ă, AltGr+q=â, AltGr+i=î, AltGr+s=ş şi AltGr+t=ţ pentru accesarea caracterelor româneşti cu diacritice
2.2. Standardul SR-13392/1998 se referă la folosirea tastaturii româneşti pentru mai multe tipuri de sisteme de prelucrare a textului şi birotică.
În cele ce urmează se va face referire la tastatura românească utilizată de calculatoarele de tip PC, implicit de sistemele de operare instalate pe aceste calculatoare.
2.3. Standardul SR-13392/1998 urmează modelul standardului SR-ISO/CEI-9995/1997, în care o tastă este împărţită logic în niveluri (maxim 3) şi grupuri (teoretic nelimitate).
Această abordare, deşi corectă, este prea abstractă pentru scopul prezentului document.
În cele ce urmează se va folosi următoarea convenţie simplificată:
- nivelul 1 al tastei – apăsarea directă a tastei în cauză
- nivelul 2 al tastei – apăsarea tastei Shift + tasta în cauză
- nivelul 3 al tastei – apăsarea tastei AltGr + tasta în cauză
- nivelul 4 al tastei – apăsarea tastei AltGr + Shift + tasta în cauză
unde AltGr este tasta Alt din partea dreaptă (AltGr = Alternate Group).
Această convenţie este ilustrată în figura 1.
|
fig. 1 Cele 4 combinaţii maxim posibile care se pot obţine cu o tastă; pentru acest exemplu s-a ales o tastă care conform standardului SR-13392/1998 generează ceva pentru fiecare nivel în parte.
|
|
2.4. Standardul SR-13392/1998 prevede un singur aranjament posibil al caracterelor pe o tastatură românească.
În cele ce urmează se ia în considerare posibilitatea existenţei aranjamentelor multiple de caractere pe o tastatură în cadrul unui sistem de operare, aranjamente comutabile „din mers” în funcţie de necesităţile sau de preferinţele fiecărui utilizator.
Acest tip de abordare este prezent la opţiunile de configurare a tastaturii altor limbi, nefiind ceva nou.
2.5. În cele ce urmează se va folosi traducerea noţiunii „keyboard layout” cu „aranjament de caractere”. Se va menţiona explicit sau se va subînţelege că pe o tastatură.
„Aranjament de tastatură” nu este potrivit, pentru că sugerează aranjamentul întregii tastaturi pe masă sau pe birou.
„Aranjament de taste” nu este potrivit, pentru că tastele fizice rămîn pe loc, se schimbă doar asocierea caracterelor cu tastele fizice.
3. Standardul SR-13392/1998, aşa cum este el azi
Amplasarea caracterelor pe tastatură în conformitate cu acest standard este prezentată în figura 2.
|
fig. 2 Configuraţia tastaturii conform standardului actual SR-13392/1998
|
|
În esenţă, s-a luat o tastatură de tip US English şi s-au modificat 6 taste în scopul adăugării caracterelor româneşti cu diacritice şi a ghilimelelor româneşti. Separatorul zecimal de pe keypad (nefigurat aici) a fost şi el modificat.
Standardul actual prezintă următoartele caracteristici:
- aduce modificări minimale unei tastaturi US English
- amplasează cele 5 caractere româneşti cu diacritice pe aceleaşi taste folosite de aranjamentul original de caractere al tastaturii româneşti din Windows
- amplasează ghilimelele româneşti „ şi ” pe nivelul 3 şi 4
- specifică faptul că sparatorul zecimal de pe keypad este virgula
- permite accesarea semnelor care au fost înlocuite de caracterele româneşti cu diacritice, prin folosirea tastei AltGr
Standardul actual prezintă următoarele neajunsuri:
- ţine cont doar de cei obişnuiţi cu aranjamentul original de caractere al tastaturii româneşti din Windows
- nu conţine semnul € (Euro)
- ghilimelele sunt destul de dificil de accesat, deoarece atît cele standard ASCII cît şi cele româneşti de închidere sunt amplasate pe nivelul 4
- semnul : (două puncte) este destul de dificil de accesat, deoarece este amplasat pe nivelul 4
- acoladele sunt destul de dificil de accesat, deoarece sunt amplasate pe nivelul 4
Este important de notat faptul că o parte dintre aceste dezavantaje sunt percepute diferit în funcţie de categoria din care face parte utilizatorul.
Ghilimelele româneşti şi semnul : sunt folosite frecvent de către cei care au de scris texte obişnuite (birotică, texte literare). De acest aspect ţine cont aranjamentul 1 al tastelor prezentat mai jos.
Ghilimelele ASCII şi acoladele sunt folosite frecvent de către programatori sau alte categorii tehnice. De acest aspect ţine cont aranjamentul 2 al tastelor prezentat mai jos.
Standardul actual conţine o prevedere greşită, aceea cu privire la aspectul colorimetric al unei taste şi inscripţionarea ei.
Conform unui pasaj din cadrul articolului 5.3 al standardului, tastele trebuie să fie „ [...] inscripţionate cu caractere întunecate pe fond luminos [...] ”.
Aplicarea strictă a acestei prevederi ar însemna să nu se poată fabrica niciodată calculatoare de tip laptop cu tastatură românească, sau tastaturi româneşti de culoare închisă sau cu taste de culoare închisă.
Standardul actual foloseşte ghilimelele româneşti de tip 99 jos / 99 sus (Unicode 201Eh şi 201Dh) în conformitate cu standardul ISO/IEC-8859-16 (Latin 10).
4. Standardul SR-13392 - propunere pentru revizuire
4.1. Standardul revizuit trebuie să nu conţină nici o prevedere cu privire la culoarea tastelor, sau culoarea de ansamblu a unei tastaturi româneşti.
Fragmentul „inscripţionate cu caractere întunecate pe fond luminos” din cadrul articolului 5.3 al standardului trebuie eliminat.
4.2. Standardul revizuit trebuie să facă distincţie între faptul că:
- în cadrul unui sistem de operare pot exista mai multe limbi asociate unui dispozitiv de intrare (input language) – respectiv mai multe limbi de tastatură (keyboard language)
- în cadrul unui dispozitiv de intrare pot exista mai multe configuraţii asociate – aranjamente de caractere pentru cazul particular al tastaturii (keyboard layout)
4.3. Pentru limba română, numele limbii de tastatură este şi trebuie să rămînă unic, indiferent de sistemul de operare şi de limba în care acesta este distribuit.
Numele este şi trebuie să rămînă Romanian (sau Română pentru sistemele de operare traduse în limba română).
4.4. Standardul revizuit trebuie să includă principiul existenţei aranjamentelor multiple de caractere pentru tastatura limbii române. Ele pot fi comutate în funcţie de necesităţile sau preferinţele fiecărui utilizator prin mijloacele specifice fiecărui sistem de operare în parte.
Prezentul document propune specificarea în standard a două aranjamente distincte de caractere care să fie luate în considerare de toate sistemele de operare care rulează pe calculatoarele de tip PC.
Oportunitatea specificării unor aranjamente adiţionale este luată în discuţie în anexa 2 şi în comentariile mele personale de la sfîrşitul acestui document.
4.4.1. Aranjamentul 1 al caracterelor pe tastatură
4.4.1.1. Scop: aranjamentul 1 trebuie să permită utilizatorilor să folosească tastatura pentru a scrie în limba română.
Folosirea limbii engleze, sau a anumitor caractere folosite în expresii sau nume englezeşti, trebuie de asemenea să fie posibilă.
Aranjamentul 1 are la bază standardul actual SR-13392/1998. Amplasarea caracterelor pe tastatură este prezentată în figura 3.
|
fig. 3 Configuraţia tastaturii propusă pentru aranjamentul 1 culoarea roşie = caracter obligatoriu / culoarea galbenă = caracter recomandat tasta gri închis este prezentă pe tastaturile cu 102 sau 105 taste
|
|
Se poate observa că toate caracterele româneşti cu diacritice sunt accesibile permanent.
4.4.1.2. În raport cu standardul actual, aranjamentul 1 aduce următoarele modificări:
- caracterele ` şi ~ au fost mutate de pe nivelul 1 şi 2 pe nivelul 3 şi 4 respectiv; în mod corespunzător ghilimelele româneşti „ şi ” au fost mutate de pe nivelul 3 şi 4 pe nivelul 1 şi 2 respectiv;
motivaţie: se consideră că ghilimelele româneşti sunt destul de greu accesibile pe nivelul 3 şi 4 şi în acelaşi timp sunt mult mai frecvent folosite decît semnele ` şi ~ pentru scrierea textelor literare
Notă: a se vedea comentariul meu personal CP.2. pe tema ghilimelelor româneşti, la sfîrşitul acestui document
- semnele < şi > au fost mutate pe nivelul 3, iar în locul lor au fost amplasate semnele ; şi :;
motivaţie: se consideră că semnul : este destul de greu accesibil pe nivelul 4 şi în acelaşi timp este mult mai frecvent folosit decît semnul > pentru scrierea textelor literare;
din motive de simetrie s-a mutat şi semnul ;
4.4.1.3. În raport cu standardul actual, aranjamentul 1 aduce următoarele completări:
- clarifică soarta tastei suplimentare prezente pe tastaturile cu 102 (în loc de 101) sau 105 (în loc de 104) taste; acea tastă suplimentară este amplasată de obicei lîngă una dintre cele două taste Shift;
în configuraţia tastaturii US English, acea tastă suplimentară are asociate semnele \ şi |;
în configuraţia originală a tastaturii româneşti din Windows, acea tastă suplimentară are asociate semnele < şi >;
se propune ca standardul revizuit să specifice folosirea semnelor < şi > (Unicode 00ABh şi 00BBh) pe nivelul 1 şi 2 pentru acea tastă
- adaugă semnul € (Unicode 20ACh) pe nivelul 3;
s-a ţinut cont de recomandările şi motivaţiile expuse detaliat în documentul Recommendation for the placement of the Euro Sign on Computer Keyboard (.PDF, 122K) elaborat de comisia europeană;
pentru cazul tastaturii româneşti, semnul € va fi amplasat simultan pe două poziţii:
• AltGr+E, deoarece este intuitiv şi corespunde cu recomandările din documentul menţionat;
• AltGr+5, deoarece la noi în magazine se găsesc unele tastaturi aşa-zise US English International, care au semnul € desenat fizic alături de cifra 5 (şi care în afară de asta se pare că nu au nimic altceva în plus);
varianta recomandată spre a fi folosită – şi care este propusă şi pentru inscripţionarea capacelor tastelor prezentată în anexa 1 – este cea recomandată de comisia europeană, adică pe taste E
- adaugă caracterul Non-Breaking Space (Unicode 00A0h) pe nivelul 3;
acest caracter este foarte util la dezvoltarea paginilor de tip HTML în general, pentru construirea tabelelor cu celule goale unde spaţiul obişnuit poate duce la plierea celulei, în situaţiile unde spaţiul obişnuit este ignorat, sau acolo unde nu se doreşte despărţirea în dreptul spaţiului a unor cuvinte compuse (gen numele unei personalităţi sau al unui oraş);
pentru un utilizator neavizat, prezenţa pasivă a acestui caracter pe nivelul 3 nu va genera confuzie (nu îl încurcă cu nimic)
- specifică locul posibil de amplasare a următoarelor semne (afişate aici în ordine crescătoare după codul Unicode):
§ (Section; Unicode 00A7h)
© (Copyright; Unicode 00A9h)
« (Left-pointing double angle quotation mark; Unicode 00ABh)
® (Registered; Unicode 00AEh)
° (Degree; Unicode 00B0h)
± (Plus-Minus; Unicode 00B1h)
² (Superscript two; Unicode 00B2h)
³ (Superscript three; Unicode 00B3h)
µ (Micro; Unicode 00B5h)
¶ (Pilcrow; Unicode 00B6h)
· (Middle Dot; Unicode 00B7h)
¹ (Superscript one; Unicode 00B9h)
» (Right-pointing double angle quotation mark; Unicode 00BBh)
¼ (Vulgar fraction one quarter; Unicode 00BCh)
½ (Vulgar fraction one half; Unicode 00BDh)
¾ (Vulgar fraction three quarters; Unicode 00BEh)
× (Multiplication; Unicode 00D7h)
Ø (Latin capital letter O with stroke; Unicode 00D8h)
ø (Latin small letter o with stroke; Unicode 00F8h)
– (EnDash; Unicode 2013h)
— (EmDash; Unicode 2014h)
(Trade Mark; Unicode 2122h)
prezenţa pe tastatură a caracterelor enumerate la acest punct este doar recomandată şi nu poate fi impusă, deoarece o parte dintre aceste caractere nu sunt prezente în cadrul standardelor de codare pe 8 biţi de tipul ISO/IEC-8859-x sau CP-12xx, iar suportul Unicode este în prezent destul de limitat ca implementare;
pentru un utilizator neavizat, prezenţa pasivă a acestor caractere pe nivelul 3 şi/sau 4 nu va genera confuzie (nu îl încurcă cu nimic)
4.4.1.4. Pentru limba română, separatorul zecimal este de forma unei virgule, nu a unui punct.
La fel ca şi standardul actual, aranjamentul 1 propus aici ţine cont de acest aspect: separatorul zecimal de pe keypad este de tip virgulă (Unicode 002Ch).
4.4.1.5. Aranjamentul de caractere considerat principal pentru tastatura unei limbi este, de obicei, cel care are toate caracterele limbii respective disponibile permanent, atît cît este posibil, fără jonglerii de tastare din partea utilizatorilor.
Propunere: aranjamentul 1 să fie considerat cel principal pentru tastatura limbii române.
4.4.1.6. Aranjamentul 1 trebuie să apară selectat implicit pe lista de configuraţii de tastaturi pentru limba română (acolo unde sistemul de operare permite acest lucru), astfel încît utilizatorul să fie încurajat să îl folosească.
4.4.1.7. Aranjamentul 1 trebuie să fie folosit de către producătorii de tastaturi care îşi propun să fabrice tastaturi de tip Romanian.
O propunere pentru inscripţionarea capacelor tastelor este prezentată în anexa 1.
4.4.2. Aranjamentul 2 al caracterelor pe tastatură
4.4.2.1. Situaţia se prezintă exact invers faţă de cea descrisă la punctul 4.4.1.
Scop: aranjamentul 2 trebuie să permită utilizatorilor să folosească tastatura pentru a scrie în limba engleză.
Folosirea limbii române, sau a anumitor caractere folosite în expresii sau nume româneşti, trebuie de asemenea să fie posibilă.
Aranjamentul 2 are la bază tastatura US English. Amplasarea caracterelor pe tastatură este prezentată în figura 4.
|
fig. 4 Configuraţia tastaturii propusă pentru aranjamentul 2 culoarea roşie = caracter obligatoriu / culoarea galbenă = caracter recomandat tasta gri închis este prezentă pe tastaturile cu 102 sau 105 taste
|
|
Se poate observa că toate caracterele aflate pe nivelul 1 şi 2 sunt de fapt cele prezente pe orice tastatură US English clasică.
Tot ce este în plus este accesibil exclusiv prin combinaţie cu tasta AltGr. În această categorie intră şi caracterele româneşti cu diacritice.
Accesarea caracterelor româneşti cu diacritice poate fi făcută în două moduri paralele, fiecare din ele fiind sugerat în figura 5.
Modul evidenţiat cu verde este folosit de către cei obişnuiţi cu poziţionarea caracterelor româneşti „tip Linux”, iar modul evidenţiat cu albastru este folosit de către cei obişnuiţi cu poziţionarea caracterelor româneşti „tip Windows”.
|
fig. 5 Accesarea diferenţiată a caracterelor româneşti cu diacritice în cadrul aceluiaşi aranjament de caractere de către utilizatori aparţinînd unor culturi software diferite
|
|
Din capul locului se presupune că utilizatorii acestui tip de configuraţie de tastatură românească au cunoştinţe (mai) avansate şi experienţă (mai mare) în utilizarea calculatoarelor. Nu se pune problema confuziei generate de neînţelegerea accesării caracterelor cu ajutorul tastei AltGr.
4.4.2.2. Cine şi de ce foloseşte aranjamentul 2:
- categoria administratorilor de sisteme şi a celor care se ocupă de programare
- categoria utilizatorilor sistemelor de operare Linux/FreeBSD şi/sau mediului desktop GNOME/KDE;
în cadrul acestei categorii, metoda preferată pentru accesarea caracterelor româneşti cu diacritice este folosirea combinaţiei AltGr+a=ă, AltGr+q=â, AltGr+i=î, AltGr+s=ş, AltGr+t=ţ
- categoria celor cărora le este teamă să încerce ceva nou şi care – cred ei – le dă peste cap ceva cu care s-au obişnuit (tastatura US English) dar care ar dori totuşi să ştie că pot, la nevoie, să facă ceva în plus;
aceştia nu au folosit practic niciodată vreun caracter românesc; este însă o metodă psihologică foarte eficientă de a-i obişnui cu prezenţa limbii române pe tastatură
- o categorie (redusă) de utilizatori, în special tineri, care este total împotriva utilizării unei tastaturi non-US, dar care acceptă un compromis prin folosirea acestui tip de aranjament de caractere
4.4.2.3. Aranjamentul 2 prezintă următoarele caracteristici:
- păstrează nemodificate nivelurile 1 şi 2 în raport cu tastatura US English
- permite accesarea caracterelor româneşti cu diacritice în două moduri distincte, care nu se exclud unul pe celălalt, ambele făcînd apel la tasta AltGr:
• pe stilul Linux/FreeBSD, folosind combinaţia AltGr+a=ă, AltGr+q=â, AltGr+i=î, AltGr+s=ş, AltGr+t=ţ
• pe stilul Windows, folosind combinaţia AltGr+[=ă, AltGr+\=â, AltGr+]=î, AltGr+;=ş, AltGr+’=ţ
- adaugă semnul € (Unicode 20ACh) pe nivelul 3;
în privinţa semnului € nu trebuie să existe diferenţe între cele două tipuri de aranjamente de caractere, prin urmare semnul € va fi amplasat la fel ca şi pentru aranjamentul 1, simultan pe două poziţii:
• AltGr+E, deoarece este intuitiv şi corespunde cu recomandările din documentul elaborat de comisia europeană;
• AltGr+5, deoarece la noi în magazine se găsesc unele tastaturi aşa-zise US English International, care au simbolul € desenat fizic alături de cifra 5
- adaugă caracterul Non-Breaking Space (Unicode 00A0h) pe nivelul 3;
acest caracter este foarte util la dezvoltarea paginilor de tip HTML în general, pentru construirea tabelelor cu celule goale unde spaţiul obişnuit poate duce la plierea celulei, în situaţiile unde spaţiul obişnuit este ignorat, sau acolo unde nu se doreşte despărţirea în dreptul spaţiului a unor cuvinte compuse (gen numele unei personalităţi sau al unui oraş)
- specifică locul posibil de amplasare a următoarelor semne (afişate aici în ordine crescătoare după codul Unicode):
§ (Section; Unicode 00A7h)
© (Copyright; Unicode 00A9h)
« (Left-pointing double angle quotation mark; Unicode 00ABh)
® (Registered; Unicode 00AEh)° (Degree; Unicode 00B0h)
± (Plus-Minus; Unicode 00B1h)
² (Superscript two; Unicode 00B2h)
³ (Superscript three; Unicode 00B3h)
µ (Micro; Unicode 00B5h)
¶ (Pilcrow; Unicode 00B6h)
· (Middle dot; Unicode 00B7h)
¹ (Superscript one; Unicode 00B9h)
» (Right-pointing double angle quotation mark; Unicode 00BBh)
¼ (Vulgar fraction one quarter; Unicode 00BCh)
½ (Vulgar fraction one half; Unicode 00BDh)
¾ (Vulgar fraction three quarters; Unicode 00BEh)
× (Multiplication; Unicode 00D7h)
Ø (Latin capital letter O with stroke; Unicode 00D8h)
ø (Latin small letter o with stroke; Unicode 00F8h)
– (EnDash; Unicode 2013h)
— (EmDash; Unicode 2014h)
prezenţa pe tastatură a caracterelor enumerate la acest punct este doar recomandată şi nu poate fi impusă, deoarece o parte dintre aceste caractere nu sunt prezente în cadrul standardelor de codare pe 8 biţi de tipul ISO/IEC-8859-x sau CP-12xx, iar suportul Unicode este în prezent destul de limitat ca implementare
4.4.2.4. Pentru aranjamentul 2, separatorul zecimal de pe keypad este sub formă de punct, deoarece s-a dovedit că cei care folosesc acest aranjament au nevoie frecvent de punct pentru adrese de IP (sau alte notaţii tehnice) şi nu folosesc (aproape) de loc notaţii zecimale româneşti.
Anexa 1
Propunere
Inscripţionarea capacelor tastaturilor fizice
Figura 6 prezintă o propunere pentru inscripţionarea capacelor tastaturilor de tip Romanian cu 101 sau 104 taste. Amplasarea caracterelor corespunde aranjamentului 1 descris mai sus.
Figura 7 prezintă acelaşi lucru, dar pentru tastaturile cu 102 sau 105 taste.
Figura 8 prezintă unele variante de amplasare a tastelor şi inscripţionarea capacelor tastaturii pentru aceste cazuri.
La fel ca şi în cazul tastaturilor altor limbi, din motiv de claritate şi simplitate, etichetarea trebuie făcută la modul minimal, fără includerea semnelor descrise ca fiind cu caracter de recomandare.
|
fig. 6 Inscripţionarea capacelor tastaturii propusă pentru fabricanţii de tastaturi de tip Romanian, pentru variantele de tastatură cu 101 sau 104 taste
|
|
|
fig. 7 Inscripţionarea capacelor tastaturii propusă pentru fabricanţii de tastaturi de tip Romanian, pentru variantele de tastatură cu 102 sau 105 taste
|
|
|
fig. 8 Alternative constructive de tastaturi; este figurată doar zona de interes pentru caracterele româneşti
|
|
Standardul SR-13392 urmează modelul standardului SR-ISO/CEI-9995/1997, în care tastatura este privită ca o tabelă cu celule de dimensiuni egale, iar tastele sunt identificate prin specificarea intersecţiei coordonatelor tabelei.
Acest model este depăşit de realitate.
Pe baza acelei tabele nu se poate face o referire pentru etichetarea tastaturilor de tip ergonomic, a celor de pe laptopuri, sau a altor variante constructive diferite de forma originală a tastaturii IBM PC-AT.
Pentru un fabricant care are în producţie o tastatură oarecare şi doreşte din partea unui cumpărător doar specificaţiile de etichetare, ar fi mai utilă o tabelă de translaţie între caracterele şi semnele prezente pe o tastatură de tip US English luată ca referinţă şi corespondenţa acestora pentru limba română.
Trebuiesc avute în vedere şi denumirile tastelor auxiliare pentru situaţiile în care ele apar descrise în cuvinte în loc de simboluri grafice (cum ar fi tastele multimedia, tastele pentru managementul alimentării, etc.).
Traducerea acestor denumiri va face obiectul unei dezbateri separate şi va ţine cont de termenii cuprinşi în dicţionarul englez-român aflat la http://romdict.sourceforge.net.
Se va lăsa la latitudinea producătorului tastaturii stabilirea detaliilor de design general şi de etichetare a tastelor descrise prin simboluri (cum ar fi săgeţi, semnul Return, etc.).
Anexa 2
Propunere
Soarta tastaturii româneşti actuale din Windows
Din punctul de vedere al standardului de tastatură românească, aranjamentul original de caractere al tastaturii româneşti din Windows trebuie tolerat şi păstrat pe sistemele de operare Microsoft Windows, din motiv de compatibilitate cu sistemele existente.
Motivaţie:
- un număr (redus) de utilizatori s-au chinuit şi s-au obişnuit cu el aşa cum e
- un număr (redus) de utilizatori au apucat să-şi cumpere tastaturi româneşti inscripţionate pe modelul actual Windows, atîtea cîte au fost
- un număr (foarte redus) de utilizatori au tastaturi fizice (în special laptop-uri) inscripţionate pentru limba germană sau altă naţionalitate, unde configuraţia tastaturii respective este mai apropiată de cea românească actuală din Windows decît de cea US English; în această categorie intră şi românii care trăiesc în afara graniţelor şi care din motive obiective nu pot să folosească tastaturi US English
Pentru primele două categorii de utilizatori este de preferat ca renunţarea la o regulă veche sau un standard vechi să nu fie făcută brusc. Trebuie să existe posibilitatea ca aceştia să facă schimbarea în mod progresiv.
Propunere: standardul revizuit să conţină o prevedere prin care să se permită prezenţa aranjamentului de caractere de tipul celui cu care se livrează azi sistemul de operare Microsoft Windows. Permisiunea se poate face, eventual, pentru o perioadă timp limitată în raport cu data publicării standardului (o perioadă de timp precizată sau sugerată).
Trebuie specificat în clar că acest aranjament este tolerat din motive de compatibilitate cu versiunile anterioare de tastaturi. Trebuie de asemenea specificat că acest aranjament este învechit şi că nu trebuie să fie folosit pentru proiecte noi şi în nici un caz pentru inscripţionarea tastaturilor.
Important: în momentul deschiderii panoului de configurare al tastaturii, acest aranjament nu trebuie să apară selectat implicit
Anexa 3
Propunere
Denumiri care apar în meniurile de configurare a tastaturii
Standardul revizuit trebuie să precizeze numărul şi detaliile aranjamentelor de caractere pe o tastatură, dar nu şi denumirile acestor aranjamente aşa cum apar ele în meniurile de configurare şi selecţie a tastaturii.
Deoarece fiecare sistem de operare este realizat după filozofia proprie a celui care l-a conceput, denumirile trebuiesc date de producătorii fiecărui sistem de operare în parte. Mai mult, unele dintre aceste denumiri sunt deja consacrate pe plan internaţional în teminologia internă a fiecărui sistem de operare şi nu pot fi schimbate de dragul unui standard naţional.
Denumirile pot sau nu să fie similare de la un sistem de operare la altul.
Sugestii pentru denumirile aranjamentelor româneşti de caractere în cadrul sistemului de operare Microsoft Windows:
- Romanian pentru aranjamentul 1 descris la punctul 4.4.1.
motivaţie: lipsa oricărei extensii oferă un indiciu despre faptul că aceasta este configuraţia de bază pentru limba română (argument valabil pe termen lung)
contra: nu pune în evidenţă faptul că a apărut o diferenţă între ce era pînă acum şi ce va fi de acum încolo (argument valabil pe termen scurt)
- denumire alternativă: Romanian (QWERTY)
motivaţie: este necesară o rupere a asocierii mentale pe care o fac utilizatorii între configuraţia actuală din Windows, considerată imbecilă de majoritatea lor (inclusiv de mine) şi o tastatură românească funcţională şi utilă, cea promovată de standardul SR-13392; pentru ca schimbarea să fie evidentă, trebuie ales un nume care să atragă atenţia că ceva s-a schimbat, în special în problema inversării între ele a tastelor Y şi Z
contra: configuraţia de bază a oricărei limbi necesită o denumire simplă, de genul Romanian (şi atît)
- Romanian (Programmers) pentru aranjamentul 2 descris la punctul 4.4.2.
motivaţie: este un aranjament destinat utilizatorilor de calculatoare versaţi; principalele categorii sunt descrise detaliat la punctul 4.4.2.2; extensia „Programmers” este folosită şi de aranjamentele altor limbi (Cehă, Poloneză) şi ar fi bine să se păstreze o unitate între numele aranjamentelor de tastatură în general
contra: denumirea nu este suficient de sugestivă (adică – bine, bine, pentru programatori, dar cum e de fapt ?)
- denumire alternativă: Romanian (US layout)
motivaţie: oferă un indiciu esenţial despre trăsătura de bază a acestui aranjament
contra: nu se integrează cu denumirile altor aranjamente de tastatură din Windows
- Romanian (QWERTZ) pentru aranjamentul original al tastelor româneşti din Windows, dacă se va decide menţinerea – chiar şi temporară – a acestui aranjament
motivaţie: oferă un indiciu despre trăsătura cea mai enervantă a acestui aranjament: inversarea între ele a tastelor Y şi Z
contra: ?
Sugestii pentru denumirile aranjamentelor româneşti de caractere în cadrul sistemelor de operare Linux/FreeBSD:
- Romanian pentru aranjamentul 1 descris la punctul 4.4.1.
motivaţie: lipsa oricărei extensii oferă un indiciu despre faptul că aceasta este configuraţia de bază pentru limba română
contra: ?
- Romanian (US layout) pentru aranjamentul 2 descris la punctul 4.4.2.
motivaţie: oferă un indiciu esenţial despre trăsătura de bază a acestui aranjament; extensia „US layout” este folosită şi de aranjamentele altor limbi (Malteză, Slovacă) şi ar fi bine să se păstreze o unitate între numele aranjamentelor de tastatură în general
contra: ?
Figurile 9-12 prezintă traducerea în practică a sugestiilor enumerate mai sus.
Se poate observa asemănarea numelor propuse pentru configuraţiile tastaturii româneşti cu numele altor configuraţii de tastaturi cu care vin implicit sistemele de operare respective.
fig. 9 Sugestie pentru denumirile aranjamentelor româneşti de caractere
Sistemul de operare este Microsoft WindowsXP, interfaţa în limba engleză
|

|
|
fig. 10 Sugestie pentru denumirile aranjamentelor româneşti de caractere
Sistemul de operare este Microsoft WindowsXP, interfaţa în limba română
|

|
|
fig. 11 Sugestie pentru denumirile aranja- mentelor româneşti de caractere
Sistemul de operare este RedHat Linux 8.0, KDE, interfaţa în limba engleză
|

|
|
fig. 12 Sugestie pentru denumirile aranja- mentelor româneşti de caractere
Sistemul de operare este RedHat Linux 8.0, KDE, interfaţa în limba română
|

|
|
Comentarii personale
CP.1. Lumea Apple Mac
Nici standardul SR-13392/1998 şi nici articolul prezentat aici nu ia în considerare lumea Apple Mac.
Poate ar trebui inclus în standard încă un aranjament, cel de tip Apple Mac, identic cu modelul real existent deja pe piaţă.
Includerea acestui aranjament în standard ar putea fi utilă:
- pur formal, pentru a exista o referinţă oficială a tastaturii româneşti de tip Apple Mac
- pentru a putea fi implementat pe alte sisteme de operare şi folosit acolo de către cei care au lucrat şi s-au obişnuit cu configuraţia de tip Apple Mac;
în această privinţă există, totuşi, o problemă: aranjamentul tastelor bazat pe modelul Apple Mac presupune folosirea tastei suplimentare prezentă doar pe tastaturile de tip PC cu 102 sau 105 de taste
Tastatura de tip Apple Mac are propriile ei particularităţi. Amplasarea caracterelor pe tastatură este prezentată în figura 13.
|
fig. 13 Configuraţia tastaturii româneşti de tip Apple Mac
|
|
Pentru cei obişnuiţi cu logica standardului SR-13392, inscripţionarea capacelor unei tasturi româneşti de tip Apple Mac poate induce în eroare: cînd se comută pe tastatura românească, caracterele româneşti cu diacritice sunt de fapt disponibile permanent (pe nivelul 1 şi 2), deşi ele apar desenate invers.
Logica Apple este următoarea: aranjamentul principal este cel de tip US English, de aceea acesta este desenat pe locurile consacrate; aranjamentul de tip Romanian constituie doar o situaţie particulară, de aceea caracterele româneşti cu diacritice sunt desenate atît cît să fie uşor de găsit pe tastatură, fără bîjbîieli, chiar dacă la un moment dat acestea pot ajunge să fie cele disponibile permanent.
CP.2. Ghilimelele româneşti
Aceasta pare a fi o poveste fără de sfîrşit.
Pun în discuţie două aspecte:
CP.2.1. Dacă sunt necesare ghilimelele româneşti pe tastatură
Majoritatea aranjamentelor de caractere de pe tastaturile altor limbi nu au decît ghilimelele standard ASCII (cele "unisex"), eventual cele alternative de tipul « şi ». Sarcina de a corecta sau a transforma ghilimelele standard ASCII în ghilimelele literare ale limbii respective îi revine programului care le foloseşte, nu operatorului din faţa tastaturii.
Motive pentru implementarea lor pe tastatură:
- corespondenţa între ce ghilimele se tastează şi ce ghilimele apar în text este directă, nu lasă loc la confuzii
- forma ghilimelelor nu depinde de programul folosit; acest lucru este avantajos pentru limba română, deoarece majoritatea programelor de la noi sunt (încă) pentru limba engleză (sau pentru alte limbi din categoria Western), fără opţiuni lingvistice specifice limbii române (în viitor este posibil ca acest argument să îşi piardă din însemnătate, în funcţie de adaptarea programelor la particularităţile limbii române)
- forma ghilimelelor nu depinde de setarea în program a limbii documentului, indiferent dacă programul are sau nu opţiuni lingvistice specifice limbii române
- forma ghilimelelor nu depinde de prezenţa sau absenţa opţiunii de autocorect din cadrul programului folosit şi nici de necesiatea ca aceasta să fie activă
- încurajează folosirea ghilimelelor considerate cele oficiale pentru limba română (încă nu este clar care dintre ele sunt considerate cele oficiale, vezi mai jos comentariul personal CP.2.2.)
Motive contra implementării lor pe tastatură:
- complică tastatura
- responsabilitatea deciziei cu privire la forma ghilimelelor în funcţie de limbă este transferată asupra programului care foloseşte ghilimelele; acestea (programele) pot fi mai flexibile în privinţa opţiunilor de configurare decît un sistem de operare
- ghilimelele româneşti sunt afişate corect doar de către programele care lucrează intern Unicode, sau care au suport pentru standardele de codare pe 8 biţi de tipul ISO/IEC-8859-16 (singurul din seria ISO care le conţine), sau CP-12xx (toate codările ANSI (Windows))
- ghilimelele româneşti pot produce confuzii majore sau chiar dereglări în funcţionarea programelor în care ghilimelele sunt folosite pentru delimitări de şiruri (baze de date, specificarea numelui într-o adresă de e-mail);
pentru unele dintre aceste programe, folosirea ghilimelelor standard ASCII este obligatorie; problema este că nici standardul actual SR-13392/1998 şi nici aranjamentul 1 de caractere propus la punctul 4.4.1. nu oferă o soluţie simplă pentru accesarea ghilimelelor standard ASCII
- aranjamentul 1 de caractere propus la punctul 4.4.1. pune în dificultate pe utilizatorii sistemelor de operare *nix, prin faptul că îi privează de caracterul ~ folosit ca shorcut pentru $HOME directory
- tastaturile limbilor europene principale sau derivate din acestea (engleză, franceză, germană, canadiană franceză, engleză UK, engleză internaţional, etc.) nu au implementate nici unele dintre ghilimelele literare de genul celor de bază folosite în limba română (cele de formă geometrică de tip virgulă); s-ar putea să existe un motiv justificat pentru asta pe care nu îl cunosc
Dacă argumentele de tip „contra” devin prioritare, se pot lua în considerare soluţii alternative în privinţa detaliilor aranjamentului 1 de caractere propus la punctul 4.4.1.:
- se pot căuta alte poziţii pentru ghilimelele româneşti;
problema este că ele ar trebui să fie amplasate pe nivelul 1 şi 2 şi nu există nici un loc liber pe aceste nivele
- se renunţă complet la ghilimelele româneşti pe tastatură; cu referire la fig.3, ghilimelele româneşti dispar şi pe locul lor se pun caracterele ' şi " (cele standard de pe orice tastatură US English) aşa cum se arată în figura 14;
problema rămîne nerezolvată pentru *nix-işti, unde caracterul ~ rămîne la fel de greu accesibil
|
fig. 14 alternativă la aranjamentul 1 (este evidenţiat doar detaliul luat în discuţie)
|
- se renunţă complet la ghilimelele româneşti pe tastatură; cu referire la fig. 3, ghilimelele româneşti dispar şi pe locul lor se pun caracterele " şi ~ aşa cum se arată în figura 15
|
fig. 15 alternativă la aranjamentul 1 (este evidenţiat doar detaliul luat în discuţie)
|
- ? (alte propuneri)
CP.2.2. Ce formă ar trebui să aibă ghilimele româneşti pe tastatură
Există două tabere care-şi susţin fiecare versiunea lor:
- majoritatea sunt cei care susţin că ghilimelele româneşti corecte sunt cele de tip 99 jos / 66 sus; motivul principal este de ordin grafic şi se bazează pe argumentul că ghilimelele de deschidere / închidere folosite de majoritatea limbilor europene au formă simetrică:
- cele englezeşti arată “aşa” (simetrice)
- cele germane arată „aşa“ (simetrice)
- cele franceze arată « aşa » (simetrice)
- cele româneşti alternative, cu origine în limba franceză, arată «aşa» (simetrice)
pe de altă parte, cele româneşti de bază par a fi „aşa” (fără noimă)
- puţini susţin ideea respectării unei presupuse prevederi a Academiei Române, prevedere conform căreia ghilimelele româneşti corecte sunt cele de tip 99 jos / 99 sus; de reţinut că ei nu susţin o versiune anume a aspectului grafic, ci ar dori să fie respectată o regulă oficială (corect, de fapt, pînă aici).
Problema majoră este că cei de la Academia Română nu ştiu nici ei cum ar trebui, sau sunt incapabili să ofere un răspuns coerent; propriile lor publicaţii oficiale au ghilimelele cînd 99 jos / 66 sus, cînd 99 jos / 99 sus; cu titlu de curiozitate se pot vedea două coperţi ale unor publicaţii editate de Academia Română, unde numele Iorgu Iordan este încadrat ba cu ghilimelele de un fel (.PNG, 53K), ba cu ghilimelele de celălalt fel (.PNG, 47K).
În particular, în urma unesi discuţii pe care am purtat-o la institutul de lingvistică Iorgu Irodan pe cîteva teme – printre care şi aceasta a ghilimelelor – nu m-am ales cu nici o informaţie utilă.
Domnul profesor Nicolae Saramandu, director adjunct la acest institut, a fost foarte amabil, şi-a făcut timp să stea de vorbă cu mine şi mi-a spus că da, în ziua de azi unii scriu într-un fel iar alţii într-alt fel şi că „nu se poate vorbi despre o regulă”.
Doamna profesoară Ioana Vintilă Rădulescu, director adjunct la acest institut, însărcinată cu editarea unei noi ediţii a Îndreptarului Ortografic, Ortoepic şi de Punctuaţie, a fost foarte acră şi mi-a spus că o să-mi răspundă la cele trei întrebări puse de mine „cînd o să aibă timp pentru aşa ceva”.
Întrebările mele au fost (şi sunt în continuare):
1. În ce document oficial al academiei române se specifică clar faptul că în limba română caracterele ş şi ţ au virgulă sub ele şi nu sedilă ?
2. În ce document oficial al academiei române se specifică forma grafică exactă a ghilimelelor româneşti ?
3. În ce document oficial al acedemiei române se specifică clar faptul că în limba română există situaţii în care cratima nu permite despărţirea în silabe în dreptul cratimei ? (pentru cuvinte de genul „mi-a trimis-o într-un e-mail”)
Modelul tipografic al unei publicaţii editate de Academia Română este inutil, deoarece propriile ei publicaţii sunt tipărite haotic.
De asemenea, simplele afirmaţii ale unor membri ai academiei nu sunt suficiente. Îmi trebuie o referinţă la un document oficial, cu descriere în cuvinte.
Întrebările le-am pus doamnei Rădulescu pe data de 3 martie 2003. Aştept în continuare momentul „cînd o să aibă timp pentru aşa ceva” ...
Concluzie: în lipsa unei reglementări oficiale cunoscute, eu nu pot decît să propun respectarea standardului ISO/IEC-8859-16, în care ghilimelele sunt de tipul 99 jos / 99 sus.
CP.3. Accentele
Poate ar trebui luată în discuţie posibilitatea de a păstra semnele de tip „dead key” (accentele), implementate corect doar în configuraţia originală a tastaturii româneşti din Windows95, Windows98 şi WindowsME. Acolo, locul acestora este pe nivelul 3 şi sunt accesibile folosind una dintre combinaţiile:
- AltGr+2=ˇ (Caron; Unicode 02C7h)
- AltGr+3=^ (Circumflex accent; Unicode 005Eh)
- AltGr+4=˘ (Breve; Unicode 02D8h)
- AltGr+5=° (Degree sign; Unicode 00B0h)
- AltGr+6=˛ (Ogonek; Unicode 02DBh)
- AltGr+8=˙ (Dot above; Unicode 02D9h)
- AltGr+9=´ (Acute accent; Unicode 00B4h)
- AltGr+0=˝ (Double acute accent; Unicode 02DDh)
- AltGr+-=¨ (Diaeresis; Unicode 00A8h)
- AltGr+==¸ (Cedilla; Unicode 00B8h)
Combinaţia AltGr+7 ar trebui să fie folosită la compunerea caracterelor cu accent grav, dar combinaţia menţionată generează doar accentul grav ca atare (Grave Accent; Unicode 0060h), fără a funcţiona ca tastă de tip „dead key”. Această limitare apare din cauza faptului că în codul de pagină CP-1250 nu există nici un caracter cu accent grav.
În cadrul versiunilor Windows2000 şi WindowsXP implementarea tuturor accentelor este făcută greşit pentru tastatura românească, în sensul că nici una dintre combinaţiile menţionate nu funcţionează în regim de „dead key”, iar AltGr+8 generează în mod greşit · (Middle dot; Unicode 00B7h) în loc de ˙ (Dot above; Unicode 02D9h).
Pentru cazul sistemului de operare Windows, caracterele cu accent nu se pot compune oricum.
Driverul de tastatură conţine o tabelă de alocare a tuturor combinaţiilor valide de caractere cu accent, tabelă dependentă de codul de pagină asociat limbii tastaturii respective. Un caracter cu accent nu poate fi generat dacă nu a fost prevăzut în acea tabelă. Dacă de la tastatură se introduce o combinaţie invalidă, atunci se generează două caractere separate, accentul distinct urmat de caracterul tastat.
De exemplu AltGr+9+a va genera caracterul á, în schimb AltGr+9+b va genera două caractere separate, ´ şi b.
Important: în cadrul sistemului de operare Windows, programele obişnuite nu pot fabrica artificial un caracter care nu se regăseşte în fontul folosit la momentul respectiv;
de exemplu, în WindowsME, combinaţia AltGr+˘+a va genera ă doar dacă fontul respectiv conţine subsetul Central European
Toate accentele ar putea fi aranjate şi altfel pe tastatură, eventual s-ar putea reduce numărul lor (?).
Bibliografie
SR-13392/1998, Tehnologia Informaţiei, Dispunerea tastaturii româneşti pentru sisteme de prelucrare a textului şi birotică
European Commission/1998, Lazaros Tossounidis, Recommendation for the placement of the Euro Sign on Computer Keyboard
ISO/IEC-8859-15/1999, Alain LaBonté and Michael Everson, Final proof for Latin alphabet No. 9
ISO/IEC-8859-16/2001, Michael Everson, FDIS for Latin alphabet No. 10
Unicode Consortium (http://www.unicode.org), Code Charts
Tastatura US English International, deducerea funcţionalităţii prin studiu de tip reverse engineering
cIMeC - Institutul de Memorie Culturală, Romanian Keyboard (Standard) (http://www.cimec.ro/personal/KBDRO1/KBDRO1.HTM)
O soluţie de tastatură românească pentru sistemul de operare Linux (http://bucovina.chem.tue.nl/tastatura/index.html)
O soluţie de tastatură românească pentru sistemul de operare Windows (http://www.secarica.ro/html/ro_keyboard.html)
Dicţionar englez-român concentrat pe termeni din domeniul informaticii (http://romdict.sourceforge.net)
Lista de discuţii RTFS - Romanian Translators for Free Software (http://rtfs.sourceforge.net)
[Sus de tot]