Teme de discuţie pentru întîlnirea (sau întîlnirile) viitoare

Anexa de la sfîrşitul paginii prezintă evoluţia demersului solicitat Academiei Române, solicitare care are scopul de a oferi o bază solidă, oficială, pentru cîteva aspecte lingvistice


(i) Tematica iniţială

  1. dacă este sau nu corectă prezenţa în standardul de tastatură a unor caractere care nu sunt incluse în standardele de codare de pagină pe 8 biţi [care au legătură cu limba română]
    • ATENŢIE !
      caracterul „Non-Breaking Hyphen” nu este inclus în nici o codare de pagină pe 8 biţi uzuală, nici în ISO-8859-x, nici în Windows CP-125x !
      caracterul „Non-Breaking Hyphen” poate fi folosit doar de către aplicaţiile care lucrează intern Unicode, sau care fac apel la tehnologii de tip Font Linking, Uniscript, sau alte tehnologii similare
  2. dacă este sau nu cazul să fie revizuită lista caracterelor descrise ca „recomandate” în documentul de la etapa 1 (caracterele figurate cu galben)
    • ATENŢIE !
      unele dintre caracterele descrise ca „recomandate” nu sunt incluse în codările de pagină pe 8 biţi uzuale asociate cu limba română !
      se preupune însă că majoritatea acestor caractere vor fi folosite în aplicaţii de tip procesor de text, o categorie deja matură în privinţa suportului Unicode
      există o singură excepţie, caracterele ø şi Ø, caractere care se presupune că vor fi folosite în aplicaţii de tip tehnic (gen AutoCAD), o categorie de aplicaţii a cărei migrare către Unicode pare a fi întîrziată
  3. dacă este sau nu cazul ca grupul de caractere descrise ca „recomandate” în documentul de la etapa 1 (caracterele figurate cu galben) să rămînă în continuare catalogate ca „recomandate”, sau să fie eliminată din standard diferenţierea dintre „caractere obligatorii” şi „caractere recomandate”
    • caracterele descrise ca „recomandate” pot fi eventual clasificate ca „de importanţă secundară”, deoarece se propune evitarea inscripţionării tastelor cu aceste caractere (din motive de claritate, pentru a nu îmbîcsi aspectul tastaturii)
  4. dacă este sau nu cazul să se impună prin standard ca tastaturile româneşti să fie obligatoriu versiunea celor cu 102 taste (în loc de 101 taste) sau 105 taste (în loc de 104 taste)
  5. dacă este sau nu cazul ca standardul să prevadă obligativitatea inscripţionării în limba română a termenilor descriptivi ai unor taste
    • standardul poate conţine o anexă de traducere a termenilor, anexă care poate fi folosită de către cei care doresc în mod explicit să fabrice o tastatură inscripţionată integral în limba română
    • (părere personală) reglementările cu privire la obligativitatea traducerii inscripţionărilor sau instrucţiunilor de utilizare a unui produs comercial, revin legilor comerciale în vigoare;
      standardul de tastatură este un standard cu caracter în primul rînd tehnic
  6. stabilirea detaliilor cu privire la redactarea şi actualizarea standardului (documentul fizic) în arhiva ASRO


(ii) Tematica reconsiderată

Punct cu punct, cu referire la capitolul (i) prezentat mai sus:

  1. Nu, nu este recomandabilă prezenţa în standard a unor caractere care nu sunt incluse în standardele de codare de pagină pe 8 biţi.
    În particular, trebuie renunţat la caracterul „Non-Breaking Hyphen”.
    Argumente:
    • la data prezentului demers (anul 2003), pe piaţă există un număr semnificativ de aplicaţii care (încă) lucrează intern pe baza codurilor de pagină; nu este vorba despre aplicaţii obscure, ci despre aplicaţii importante a căror existenţă nu se poate ignora
    • majoritatea covîrşitoare a fonturilor nu conţin caracterul „Non-Breaking Hyphen”; diversele jonglerii tehnice care se fac pentru generarea şi/sau afişarea artificială a acestui caracter sunt implementate haotic, chiar şi în cadrul unor aplicaţii cu pretenţii în privinţa suportului Unicode
    • este inacceptabil ca unui utilizator (generic) de calculator să i se întîmple să „nu-i meargă ceva” în cadrul aplicaţiilor, aici cu referire strictă la generarea unor caractere din tastatură; nu i se poate cere respectivului utilizator să cunoască detaliile care justifică eşuarea generării unui caracter
  2. Nu, nu este cazul să fie revizuită lista caracterelor descrise ca „recomandate”, deoarece aceast tip de clasificare va dispărea – vezi punctul următor
  3. Nu, nu este potrivită diferenţierea în standard pe grupuri de importanţă diferită a caracterelor
  4. Da, standardul va recomanda ca tastaturile în limba română să fie fabricate cu 102 sau 105 taste
    • tastaturile europene au în marea lor majoritate 102 sau 105 taste (tastaturile limbilor franceză, germană, engleză UK, etc.); cele cu 101 sau 104 taste sunt specifice, în principiu, doar utilizatorilor americani
    • din punct de vedere tehnologic se consideră că nu va exista nici o problemă, deoarece – aşa cum s-a arătat – sunt numeroase alte limbi care folosesc tastaturi cu 102 sau 105 taste; pentru tastaturile româneşti structura mecanică şi/sau electronică rămîne aceeaşi, iar inscripţionarea capacelor diferă oricum de la o limbă la alta, adăugarea unei limbi în plus la inscripţionare fiind un lucru relativ banal
  5. Nu, standardul nu se va ocupa de traducerea termenilor
  6. - (nemodificat)

În plus:

  1. Se propune revenirea la semnul „En-Dash” (Unicode 2013), propus iniţial a fi amplasat pe nivelul 3 al tastei minus şi underscore (a se vedea etapa 1)
    • se are în vedere recomandarea făcută de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” cu privire la acest caracter în documentul prezentat la punctul 2. al anexei de la sfîrşitul acestei pagini
  2. Se propune renunţarea la dualitatea prezenţei semului € (Euro)
  3. Se propune renunţarea la caracterul ¶ pe tastatură
    • acest caracter este util, uneori, în publicaţii tehnice sau didactice, pentru identificarea unui paragraf; el este însă folosit şi de unele programe de editare de text cu scopul de a evidenţia locul de trecere la un nou paragraf; caracterul apare pe ecran doar în momentul editării; el nu apare nici în documentul final (generat), nici la imprimare pe hîrtie
    • scopul renunţării este eliminarea posibilelor confuzii, în situaţii de genul: utilizatorul generează caracterul ¶ în mod deliberat, dar documentul are activată afişarea reperelor de sfîrşit de paragraf; utilizatorul poate ajunge să nu mai ştie care este caracterul care trebuie să apară în document (cel dorit de el) şi care sunt reperele generate în mod automat de program
  4. Se propune luarea în discuţie a oportunităţii prezenţei pe tastatură a caracterelor © (U+00A9), ® (U+00AE), µ (U+00B5) şi × (U+00D7)
    • trebuie găsită o balanţă între uşurinţă în utilizare (caracterele disponibile direct) şi simplitate a configuraţiei de tastatură (caracterele disponibile prin introducere ca simboluri din meniuri dedicate, acolo unde / dacă acestea există)
    • caracterul ® are, poate, şanse de a fi folosit în viitor, în perspectiva unei legislaţii care să reglementeze înregistrarea mărcilor şi a numelor
    • caracterul µ este util în notaţii tehnice (de exemplu unităţi de măsură de genul µF (microFarad) sau µA (microAmper))
    • caracterul × este folosit în mod tradiţional ca simbol grafic al funcţiei de înmulţire; trebuie ţinut cont că este util în notaţii tehnice (de exemplu pentru notaţii de genul „suprafaţă de 3×5”), dar că prin asemănarea cu caracterul x poate genera situaţii de confuzie
  5. Se propune prezenţa pe tastatură a accentului ascuţit ´ (Unicode 00B4), pentru a permite crearea de caractere compuse (caractere cu accent ascuţit) în situaţiile unde trebuie precizat sensul sau pronunţia unui cuvînt (de exemplu în dicţionare), sau în situaţiile unde exprimarea contextuală nu este suficientă (de exemplu în expresii izolate de genul „Eu am 2 cópii” sau „Eu am 2 copíi”)
    • implementarea accentului trebuie să fie de tip „tastă moartă”, adică generarea unui caracter cu accent se efectuază prin apăsarea în prealabil a tastei ´, urmată de tastarea caracterului vizat
    • poziţia fizică a accentului pe tastatură ar putea fi
      • pe nivelul 3 al tastei 9 şi paranteză deschisă; criteriul pentru această poziţionare ar fi similaritatea cu driverul original de tastatură românească cu care se livrează astăzi sistemul de operare Windows
        sau
      • pe nivelul 3 al tastei 1 şi semnul exclamării; criteriul pentru această poziţionare ar fi o uşurinţă mai mare de tastare şi memorare
    • generarea de caractere compuse este limitată la caracterele cu accent care sunt cuprinse în paginile de codare pe 8 biţi asociate cu limba română; acestea sunt á, Á, ć, Ć, é, É, í, Í, ń, Ń, ó, Ó, ś, Ś, ú, Ú, ź, Ź şi accentul ca atare, ´
      rămîne de stabilit dacă se vor activa toate aceste caractere compuse, sau se vor activa doar cele uzuale pentru clarificarea confuziilor de accent în limba română, adică vocalele, aşa cum sunt ele folosite în mod tradiţional în dicţionare


Conform celor descrise pînă acum, configuraţia tastaturii devine:


Anexă

1. Textul solicitării din partea Institutului de Memorie Culturală către Academia Română, în care se cer precizări cu privire la unele aspecte ortografice (fişier .PDF, 62K)

2. Textul răspunsului redactat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Irodan - Al. Rosetti” ca răspuns la cererea înaintată Academiei Române de către Institutul de Memorie Culturală (fişier .PDF, 119K)

3. (se aşteaptă răspunsul Academiei Române)

[Sus de tot]
 

Last updated 31 July, 2016
© 1999-2016 Cristian Secară

RO KBD std. - etapa 3