Standardul de tastatură românească, ediția 2004 - etapa 5 (pagini arhivate)

Standardul de tastatură românească - finalizarea proiectului

Aceasta este etapa finală a revizuirii standardului de tastatură, etapă în care textul standardului este disponibil și supus dezbaterii și aprobării publice. Intervalul de desfășurare al acestei etape este 19 aprilie 2004 - 19 mai 2004.

Notă: etapa este încheiată, iar textul de mai jos va fi păstrat ca atare pentru referință. Trebuie însă ținut cont de faptul că anumite părți din text pot să nu mai fie de actualitate. Sarcina de a discerne ce (mai) este sau nu de actualitate îi revine cititorului.

Textul standardului revizuit este disponibil aici:

Proiect SR 13392:2004 (fișier .PDF, 0K)

De asemenea, pentru referință, textul standardului din 1998 (încă în vigoare) este disponibil aici:

SR 13392:1998 (fișier .PDF, 0K)

Important: drepturile asupra conținutului acestor texte aparțin în exclusivitate Asociației de Standardizare din România; versiunile oferite aici spre consultare servesc exclusiv scopului dezbaterii asupra revizuirii standardului.

Este important de reținut faptul că textul standardului revizuit este în stadiu de proiect, iar textul se mai poate încă ajusta, în funcție de concluziile acestei etape. De aceea, la ora actuală, acel text nu trebuie luat ca referință pentru aplicații care implică tastatura românească.

Opinia sau opiniile asupra textului standardului revizuit și a consecințelor ce ar putea decurge din aplicarea lui pot fi exprimate pe forumul dedicat acestui subiect, aflat la adresa http://www.secarica.ro/forum.

Întâi de toate însă, sunteți rugați să citiți cu atenție textul standardului revizuit, precum și textul care urmează.

În continuare sunt evidențiate trăsături care ar putea, eventual, genera controverse, aspecte care ar putea, eventual, necesita modificări, precum și câteva diferențe care au apărut de la concluziile etapei 4:

1. literele ș și ț la care se face referire în standard sunt cele cu virgulă dedesubt, nu cele cu sedilă
   • Argument pentru:
     • ș-urile și ț-urile cu virgulă sunt în conformitate cu regulile din ziua de azi ale limbii române, fapt confirmat recent de Academia Română prin avizul favorabil pe care l-a dat documentului redactat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Irodan - Al. Rosetti” (document care poate fi consultat aici)
     • standardul de tastatură este conform unor alte standarde, recunoscute sau adoptate de ASRO – în felul acesta recunoscute implicit și de instituțiile statului român; prevederile acestor [alte] standarde, între care codurile universale ale caracterelor specificate de ISO prin standardul ISO/IEC 10646 împreună cu Consorțiul Unicode prin standardul Unicode, sunt singurele acceptabile ca referință de standardul de tastatură; toate acestea combinate cu existența standardului ISO/IEC 8859-16 (Latin 10), publicat în anul 2001 special pentru a veni în sprijinul limbii române, duc la luarea deciziei cu privire la folosirea în standard a caracterelor ș și ț cu virgulă dedesubt
   • Argument contra:
     • pot apărea unele probleme legate de funcțiile de căutare între fișierele prelucrate pe sisteme actualizate în raport cu fișierele prelucrate pe sisteme neactualizate, în special acolo unde s-a folosit codarea Unicode (și nu acolo unde s-a folosit codarea ISO/IEC 8859-2 cum ar părea la prima vedere)
     • pot apărea unele probleme legate de faptul că fonturile livrate împreună cu sistemul de operare Microsoft Windows, considerat de statistici ca fiind cel mai răspândit în România la ora actuală, nu conțin și caracterele ș și ț corecte din punctul de vedere al codurilor Unicode asociate cu limba română (cu excepția a trei fonturi – Paltino Linotype, Microsoft Sans Serif și Tahoma); până acum compania Microsoft a ignorat această particularitate lingvistică a limbii române, deși problema persistă de câțiva ani; cum însă implementarea standardului revizuit de tastatură românească în cadrul sistemului de operare Microsoft Windows nu se va face peste noapte, există posibilitatea ca problema fonturilor să fie remediată în timp util (?)
2. a fost abandonată conformitatea cu standardul ISO/IEC 6937, „Information technology - Coded graphic character set for text communication - Latin alphabet”, deoarece acest standard nu conține caracterele specifice românești ș și ț cu virgulă și nici ghilimelele specifice românești; mai precis, incompatibilitatea cu acel standard se referă la 5 caractere: ș, Ș, ț, Ț și „ (Unicode 02019, 0218, 021B, 021A și 201E)
   • Argument pentru:
     • și una și alta nu se poate, trebuie renunțat la ceva: acest ceva este un standard învechit, care a fost util la vremea lui și a cărei existență s-a încheiat;
       standardul ISO/IEC 6937 se referă la dispozitive de comunicație care se bazează pe o tehnologie relativ veche – de genul unei mașini telex – tip de echipament a cărei utilizare, la ora actuală, este în general abandonată în favoarea altor tehnologii (mai) noi
     • dacă totuși este necesar, tehnologia actuală permite instalarea unui filtru între dispozitive de tehnologii diferite (tehnologie nouă <-filtru-> tehnologie veche), care să facă conversia de la caracterele incompatibile ISO/IEC 6937 cu unele echivalente, compatibile ISO/IEC 6937, suficiente pentru păstrarea sensului informației originale
   • Argument contra:
     • ?
3. a fost reintrodus în standard caracterul § (Section Sign; Unicode 00A7)
   • Argument pentru:
     • acest caracter este, totuși, folosit de unele publicații de tip academic și/sau didactic și/sau juridic și/sau tehnic
     • acest caracter este prezent pe majoritatea tastaturilor limbilor europene, inclusiv pe tastatura românească originală din Windows și din Mac OS; este posibil să existe utilizatori care sunt obișnuiți deja să utilizeze acest caracter
   • Argument contra:
     • complică tastatura
4. a fost folosit standardul ISO/IEC 8859-16 (Latin 10) ca referință pentru setul de caractere al limbii române și implicit al setului de caractere pe care o tastatură românească trebuie să îl suporte
   (Notă: în varianta actuală, standardul de tastatură revizuit obligă generarea caracterelor pe pozițiile codurilor de la 20 la 7E ale standardului ISO/IEC 8859-16 (partea comună cu standardul ISO/IEC 646-IRV), precum și caracterele €, „, ”, «, », ă, Ă, â, Â, î, Î, ș, Ș, ț și Ț cuprinse în standardul ISO/IEC 8859-16; în același timp, standardul de tastatură revizuit recomandă generarea caracterelor compuse (cu accent) care nu fac parte din setul de caractere al limbii române, dar care sunt cuprinse în standardul ISO/IEC 8859-16)
   • Argument pentru:
     • trebuie să existe o referință la nivel de standard cu privire la setul de caractere al limbii române; pentru această referință a fost ales standardul ISO/IEC 8859-16
   • Argument contra:
     • există cel puțin un aspect care face ca limba română să nu poată fi referită în mod exclusiv prin standardul ISO/IEC 8859-16: în forma actuală, standardul de tastatură obligă generarea caracterului – (EnDash; Unicode 2013), caracter util limbii române și recomandat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Irodan - Al. Rosetti”, caracter care însă nu este inclus în standardul ISO/IEC 8859-16
5. standardul de tastatură revizuit specifică prezența și poziția pe tastatură a tuturor accentelor care funcționează în regim de „tastă moartă”, accente care pot fi folosite pentru compunerea majorității caracterelor din repertoriul ISO/IEC 8859-16; toate accentele sunt pe rândul E (rândul cu cifre)
   (Notă: în varianta actuală, accentul grav generat de tasta de pe poziția E00 funcționează tot în regim de tastă moartă)
   • Argument pentru:
     • s-a pus capăt disputei legate de care limbă să fie favorizată și care limbă să fie defavorizată, din cele posibil necesare unor administrații locale de pe teritoriul României aflate în zone cu concentrări etnice [semnificative]
     • conform standardului ISO/IEC 8859-16, tabelul A.1, setul de caractere disponibil în acest mod este compatibil cu alfabetele limbilor Albaneză, Croată, Engleză, Finlandeză, Franceză, Germană, Maghiară, „Irish Gaelic”, Italiană, Latină, Poloneză, Română și Slovenă
   • Argument contra:
     • ideea compatibilității totale cu standardul ISO/IEC 8859-16 trebuie atunci dusă pînă la capăt: trebuie găsite modalități de generare din tastatură și a restului de caractere compuse (inclusiv ligaturile), figurate pe fond gri deschis în tabelul 8 al standardului revizuit
     • complică tastatura
6. standardul de tastatură revizuit nu precizează lista exactă a caracterelor compuse (caractere cu accent) care pot fi generate cu ajutorul tastelor care funcționează în regim de tastă moartă; deși Anexa C a standardului de tastatură revizuit specifică lista caracterelor compuse din repertoriul ISO/IEC 8859-16, această anexă este „informativă” și nu „normativă”; în formularea actuală se lasă posibilitatea ignorării unor caractere compuse, din cadrul repertoriului ISO/IEC 8859-16, pentru sistemele care dintr-un motiv sau altul nu pot implementa strict acest standard; în același timp se lasă posibilitatea generării și a altor caractere compuse, din afara repertoriului ISO/IEC 8859-16, în funție de necesitățile particulare ale unui sistem
   • Argument pentru:
     • standardul de tastatură nu poate prevedea toate situațiile sau limitările obiective care pot să existe în cadrul unor sisteme sau aplicații; este suficientă obligativitatea generării setului de caractere necesar limbii române (privită ca o condiție minimală)
   • Argument contra:
     • ?
7. anexele A și B ale standardului de tastatură revizuit iau în considerare două modele constructive de tastatură; mai există și o a treia variantă, utilizată în general (dar nu exclusiv) pentru tastaturile nord-americane (cele cu 101/104 taste în loc de 102/105 taste); acest model suplimentar are tasta funcției Backspace de dimensiune mică (la fel ca oricare altă tastă grafică) poziționată pe coordonata E14, tasta caracterului grafic  la stânga tastei funcției Backspace poziționată pe coordonata E13 și tasta funcției Retur (Enter) foarte mare poziționată pe coordonatele D13, C12 și C13
   întrebarea ar fi dacă să fie inclus și acest model de tastatură în anexele standardului
   • Argument pentru:
     • ?
   • Argument contra:
     • ?
8. anexele A și B ale standardului de tastatură revizuit iau în considerare două modele constructive de tastatură; figura 15, respectiv figura 18, precizează că acel model este „recomandat”, pe singurul criteriu că acest model este foarte răspândit în Europa, la tastaturile produse de firmele consacrate în domeniul calculatoarelor (HP, IBM, etc.);
   întrebarea ar fi dacă este corectă această precizare, plecând de la criteriul enunțat anterior („criteriul European”)
   • Argument pentru:
     • facilitează construcția și importul unor tastaturi produse deja în cantități semnificative, cărora le trebuie doar câteva capace cu inscripționări diferite pentru a deveni tastaturi românești
   • Argument contra:
     • motivația de la „argument pentru” de adineauri este o simplă părere (se bazează pe observații personale, care nu sunt exhaustive); aici ar fi utilă părerea unor persoane cu experiență în privința importurilor de componente
     • din punct de vedere al ergonomiei tastelor specifice românești în raport cu limba română, este posibil ca modelul „recomandat” să nu fie cel optim; trebuie totuși cântărit ce este mai important – ergonomia tastelor specifice românești în raport cu limba română, sau ergonomia tastei Retur (Enter) în raport cu orice altceva

Orice comentarii referitoare la cele de mai sus pot fi exprimate pe forumul dedicat acestui subiect, aflat la adresa http://www.secarica.ro/forum.